{"_meta":{"site":"Chirurgia Plastica MD","site_url":"https://chirurgiaplastica.md/insights","disclaimer":"This content is for general educational purposes only. It does not constitute medical advice, diagnosis, or treatment recommendations.","generated_at":"2026-10-26T14:55:39.152Z","api_index":"https://chirurgiaplastica.md/insights/api/blog"},"slug":"contractura-dupuytren-ce-trebuie-sa-stie-pacientii","title":"Contractura Dupuytren: ce trebuie să știe pacienții","excerpt":"Contractura Dupuytren este o afecțiune a mâinii care evoluează lent. Aflați ce o cauzează, cum progresează și ce opțiuni de tratament există în 2025.","date":"2026-10-14","category":"Patient Education","read_time":"7 min citire","word_count":1444,"url":"https://chirurgiaplastica.md/insights/blog/contractura-dupuytren-ce-trebuie-sa-stie-pacientii","canonical_url":"https://chirurgiaplastica.md/insights/blog/contractura-dupuytren-ce-trebuie-sa-stie-pacientii","author":{"name":"Chirurgia Plastica MD Editorial Team","url":"https://chirurgiaplastica.md/insights"},"keywords":["contractura Dupuytren","tratament Dupuytren","chirurgie mana","fasciectomie","afectiuni mana","consultatie chirurg plastician"],"hero_image":{"url":"https://images.pexels.com/photos/6135016/pexels-photo-6135016.jpeg?auto=compress&cs=tinysrgb&h=650&w=940","alt":"Abstract anatomical diagram representing connective tissue of the hand","credit":"Victor Candiani via Pexels"},"schema":{"@context":"https://schema.org","@type":"MedicalWebPage","@id":"https://chirurgiaplastica.md/insights/blog/contractura-dupuytren-ce-trebuie-sa-stie-pacientii#article","headline":"Contractura Dupuytren: ce trebuie să știe pacienții","description":"Contractura Dupuytren este o afecțiune a mâinii care evoluează lent. Aflați ce o cauzează, cum progresează și ce opțiuni de tratament există în 2025.","datePublished":"2026-10-14","dateModified":"2026-10-14","url":"https://chirurgiaplastica.md/insights/blog/contractura-dupuytren-ce-trebuie-sa-stie-pacientii","wordCount":1444,"inLanguage":"ro-MD","medicalAudience":"Patient","author":{"@type":"Organization","name":"Chirurgia Plastica MD Editorial Team","url":"https://chirurgiaplastica.md/insights"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Chirurgia Plastica MD","url":"https://chirurgiaplastica.md/insights"},"keywords":"contractura Dupuytren, tratament Dupuytren, chirurgie mana, fasciectomie, afectiuni mana, consultatie chirurg plastician"},"content_html":"\n      \n<aside aria-label=\"Medical content disclaimer\" class=\"rounded-2xl border border-amber-100 bg-amber-50 px-5 py-4 text-sm text-amber-900 leading-relaxed mb-8\"><span class=\"font-semibold\">Conținut informativ.</span> Acest articol are un scop educațional general și nu constituie sfat medical. Nu poate înlocui consultația cu un chirurg plastician calificat. Rezultatele și experiențele diferă de la o persoană la alta.</aside>\n\n<h2>Ce este contractura Dupuytren</h2>\n<p>Contractura Dupuytren este o afecțiune a țesutului conjunctiv al palmei, în care fascia palmarei - stratul de țesut fibros situat sub piele - se îngroașă și se contractă treptat. Această contractură determină îndoirea unui sau mai multor degete spre palmă, făcând dificilă sau chiar imposibilă întinderea lor completă. Degetele cel mai frecvent afectate sunt inelarul și degetul mic, însă orice deget poate fi implicat.</p>\n<p>Afecțiunea poartă numele chirurgului francez Guillaume Dupuytren, care a descris și tratat-o chirurgical în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Deși este cunoscută de mult timp, mecanismele sale exacte rămân subiect de cercetare continuă în comunitatea medicală internațională.</p>\n\n<h2>Cine este afectat și care sunt factorii de risc</h2>\n<p>Contractura Dupuytren apare mai frecvent la bărbații de peste 50 de ani și este mai răspândită în populațiile din nordul Europei, motiv pentru care este uneori denumită și \"boala vikingilor\". Cu toate acestea, poate afecta persoane de orice vârstă, sex sau origine etnică.</p>\n<p>Printre factorii asociați cu un risc crescut se numără:</p>\n<ul>\n  <li>Istoricul familial - afecțiunea are o componentă genetică semnificativă</li>\n  <li>Vârsta înaintată - incidența crește după 50 de ani</li>\n  <li>Sexul masculin - bărbații sunt afectați mai frecvent și mai sever</li>\n  <li>Diabetul zaharat - asociat cu forme mai extinse ale bolii</li>\n  <li>Consumul cronic de alcool</li>\n  <li>Epilepsia și tratamentul anticonvulsivant de lungă durată</li>\n  <li>Fumatul - considerat un factor de risc independent</li>\n</ul>\n<p>Este important de subliniat că prezența unuia sau mai multor factori de risc nu garantează apariția bolii, după cum absența acestora nu exclude posibilitatea dezvoltării ei.</p>\n\n<h2>Cum progresează afecțiunea</h2>\n<p>Contractura Dupuytren evoluează, de obicei, lent - uneori pe parcursul mai multor ani sau chiar decenii. În fazele inițiale, pacienții pot observa:</p>\n<ul>\n  <li>Mici noduli sau îngroșări la nivelul palmei, ușor dureroase la palpare inițială</li>\n  <li>Apariția unor corzi fibroase palpabile sub piele</li>\n  <li>Dificultăți progresive în întinderea degetelor afectate</li>\n  <li>Imposibilitatea de a pune palma plat pe o suprafață - semn denumit \"testul mesei\"</li>\n</ul>\n<p>În timp, contractura poate deveni suficient de severă încât să interfereze cu activitățile zilnice: apucarea obiectelor, spălatul mâinilor, îmbrăcatul mănușilor sau simplă strângere de mână. Ritmul de evoluție variază considerabil de la un pacient la altul, iar perioadele de stabilitate pot alterna cu episoade de progresie mai rapidă.</p>\n<p>Pentru o perspectivă mai largă asupra afecțiunilor mâinii care pot necesita evaluare de specialitate, puteți consulta și articolul nostru despre <a href=\"/ro/blog\" class=\"text-brand-teal underline underline-offset-2 hover:no-underline font-medium\">afecțiunile mâinii și momentul potrivit pentru consult de specialitate</a>.</p>\n\n<h2>Cum se pune diagnosticul</h2>\n<p>Diagnosticul contracturii Dupuytren este, în general, clinic - adică se stabilește pe baza examinării fizice a mâinii, fără a fi necesare investigații imagistice de rutină. Medicul specialist va evalua gradul de contractură, degetele implicate, prezența nodulilor și a corzilor fibroase, precum și impactul funcțional asupra activităților pacientului.</p>\n<p>În unele cazuri, pot fi recomandate investigații suplimentare pentru a exclude alte afecțiuni sau pentru a evalua starea generală de sănătate inaintea unui eventual tratament chirurgical. Clasificarea severității se face adesea după sistemul Tubiana, care stadializează contractura în funcție de gradul de flexie al degetelor.</p>\n\n<h2>Opțiuni de tratament disponibile</h2>\n<p>Nu există în prezent un tratament care să vindece definitiv contractura Dupuytren sau să oprească progresia bolii în toate cazurile. Cu toate acestea, există mai multe opțiuni terapeutice care pot îmbunătăți funcția mâinii și calitatea vieții pacienților. Alegerea metodei potrivite depinde de severitatea contracturii, degetele implicate, vârsta și starea generală a pacientului - aspecte care se discută detaliat în cadrul consultatiei de specialitate.</p>\n<ul>\n  <li><strong>Observația activă</strong> - în stadiile incipiente, fără limitare funcțională semnificativă, monitorizarea periodică poate fi o opțiune adecvată</li>\n  <li><strong>Aponeurectomia cu ac (fasciotomia percutană)</strong> - o procedură minim invazivă în care corzile fibroase sunt secționate cu un ac fin, fără incizii mari; se efectuează, de obicei, în ambulator</li>\n  <li><strong>Fasciectomia chirurgicală</strong> - intervenția chirurgicală prin care țesutul fibros afectat este îndepărtat; poate fi parțială (limitată la zona afectată) sau totală; oferă rezultate durabile, dar implică o perioadă de recuperare mai lungă</li>\n  <li><strong>Injecția cu colagenază</strong> - o opțiune non-chirurgicală disponibilă în unele țări, bazată pe injectarea unei enzime care dizolvă colagenul din corzile fibroase; disponibilitatea acestei metode poate varia</li>\n  <li><strong>Fizioterapia și atelele</strong> - folosite ca adjuvant după tratamentul principal, pentru a menține amplitudinea de mișcare și a încetini regresia</li>\n</ul>\n<p>Puteți afla mai multe despre intervențiile chirurgicale ale mâinii efectuate în clinica noastră pe pagina dedicată <a href=\"/ro/services\" class=\"text-brand-teal underline underline-offset-2 hover:no-underline font-medium\">serviciilor de chirurgie a mâinii</a>.</p>\n\n<div class=\"my-10 rounded-2xl bg-brand-teal/5 border border-brand-teal/20 px-6 py-8 text-center\">\n  <p class=\"text-lg font-semibold text-gray-800 mb-2\">Aveți întrebări despre contractura Dupuytren?</p>\n  <p class=\"text-gray-600 mb-5\">O consultație cu un chirurg plastician specialist vă poate oferi o evaluare personalizată și informații despre opțiunile potrivite situației dvs.</p>\n  <a href=\"/ro/contact\" class=\"inline-block bg-brand-teal text-white font-medium px-6 py-3 rounded-xl hover:opacity-90 transition-opacity\">Solicitați o consultație</a>\n</div>\n\n<h2>Ce se întâmplă la o consultație de specialitate</h2>\n<p>Consultația cu un chirurg plastician specialist în afecțiunile mâinii reprezintă primul pas important pentru orice pacient care observă simptome specifice contracturii Dupuytren. În cadrul acestei întâlniri, medicul va:</p>\n<ol>\n  <li>Colecta istoricul medical complet, inclusiv antecedente familiale relevante</li>\n  <li>Examina ambele mâini, chiar dacă simptomele apar inițial la o singură mână</li>\n  <li>Evalua gradul de contractură și impactul funcțional asupra activităților zilnice</li>\n  <li>Discuta opțiunile terapeutice disponibile și adecvate profilului individual al pacientului</li>\n  <li>Explica ce implică fiecare opțiune - procedura, recuperarea estimată și posibilele riscuri</li>\n  <li>Răspunde la întrebările pacientului și stabili împreună următoarele etape</li>\n</ol>\n<p>Este recomandat ca pacienții să vină la consultație pregătiți cu informații despre medicamentele pe care le iau, afecțiunile asociate și orice simptome observate la nivelul mâinilor, chiar dacă par neimportante. De asemenea, este utilă consultarea unor resurse educaționale, cum ar fi articolul nostru despre <a href=\"/ro/blog\" class=\"text-brand-teal underline underline-offset-2 hover:no-underline font-medium\">cum să te pregatești pentru o consultație chirurgicală</a>, pentru a valorifica la maximum timpul petrecut cu specialistul.</p>\n\n<h2>Recuperarea după tratamentul chirurgical</h2>\n<p>Perioada de recuperare variază în funcție de tipul de intervenție ales și de severitatea afecțiunii. După o fasciectomie, pacienții se pot aștepta, în general, la:</p>\n<ul>\n  <li>Purtarea unui bandaj sau atela în primele săptămâni postoperator</li>\n  <li>Începerea programului de fizioterapie și exerciții de mobilizare la indicația medicului</li>\n  <li>Revenirea treptată la activitățile zilnice ușoare în cateva săptămâni</li>\n  <li>Recuperarea completă a funcției mâinii, care poate dura cateva luni</li>\n</ul>\n<p>Recidiva contracturii este posibilă indiferent de metoda de tratament aleasă, mai ales în cazurile cu predispoziție genetică marcată. Monitorizarea periodică postoperatorie este recomandată pentru a detecta precoce orice semne de reactivare a bolii.</p>\n\n<h2>Întrebări frecvente</h2>\n\n<h3>Contractura Dupuytren este dureroasă?</h3>\n<p>În stadiile incipiente, nodulii palmari pot fi sensibili la palpare, însă durerea nu este simptomul predominant. Cei mai mulți pacienți raportează în principal disconfort funcțional - dificultatea de a întinde degetele - mai degrabă decât durere intensă. Dacă simțiți durere semnificativă, este important să o menționați medicului specialist la consultație, deoarece aceasta poate indica și alte afecțiuni asociate.</p>\n\n<h3>Pot face ceva acasă pentru a încetini progresia bolii?</h3>\n<p>Nu există dovezi științifice solide care să susțină că exercițiile fizice sau masajul pot opri progresia contracturii Dupuytren. Renunțarea la fumat și gestionarea adecvată a diabetului sau a altor afecțiuni asociate pot contribui la reducerea factorilor de risc generali. Orice schemă de exerciții sau masaj ar trebui discutată cu medicul specialist înainte de a fi începută.</p>\n\n<h3>Când este necesară intervenția chirurgicală?</h3>\n<p>Decizia de a interveni chirurgical se ia în funcție de gradul de contractură, degetele afectate și impactul asupra calității vieții pacientului. În general, se discută intervenția atunci când contractura limitează semnificativ funcția mâinii - de exemplu, când testul mesei este pozitiv sau când pacientul nu mai poate desfășura activități zilnice de bază. Această decizie se stabilește împreună cu medicul specialist, în urma unei evaluări individuale complete.</p>\n\n<h3>Afecțiunea poate apărea la ambele mâini?</h3>\n<p>Da, contractura Dupuytren poate afecta ambele mâini, deși adesea într-un mod asimetric - una dintre mâini poate fi mai sever afectată decât cealaltă. De aceea, la consultație, medicul va examina de obicei ambele mâini, chiar dacă pacientul semnalează simptome doar la una dintre ele.</p>\n\n<h3>Cât durează efectele tratamentului - poate boala să reapară?</h3>\n<p>Recidiva este posibilă după orice formă de tratament, inclusiv după intervenția chirurgicală. Riscul de recurență depinde de mai mulți factori, printre care predispoziția genetică, vârsta la momentul primului tratament și severitatea inițială a bolii. Pacienții cu factori de risc multipli necesită monitorizare pe termen lung și pot necesita mai multe intervenții de-a lungul vieții.</p>\n\n<h3>Contractura Dupuytren afectează și alte părți ale corpului?</h3>\n<p>În unele cazuri, afecțiunea poate fi asociată cu modificări fibroproliferative în alte zone ale corpului - la nivelul talpii piciorului (boala Ledderhose) sau la nivelul penisului (boala Peyronie). Aceste asocieri sunt relativ rare, însă este important să le menționați medicului dacă le-ați observat, pentru o evaluare completă.</p>\n\n<aside aria-label=\"Medical content disclaimer\" class=\"mt-12 rounded-2xl border border-gray-200 bg-gray-50 p-6 text-sm text-gray-600 leading-relaxed\"><p class=\"font-semibold text-gray-800 mb-2\">Avertisment privind conținutul medical</p><p>Acest articol are exclusiv scop educațional și informativ general. Nu înlocuiește consultul medical de specialitate, diagnosticul sau tratamentul. Consultați întotdeauna un chirurg plastician calificat înainte de a lua orice decizie privind procedurile chirurgicale sau nechirurgicale. Pentru a discuta situația dumneavoastră, vă rugăm să <a href=\"/ro/contact\" class=\"text-brand-teal underline underline-offset-2 hover:no-underline font-medium\">solicitați o consultație</a> la specialiștii Chirurgia Plastica MD.</p></aside>\n\n    ","content_text":"Conținut informativ. Acest articol are un scop educațional general și nu constituie sfat medical. Nu poate înlocui consultația cu un chirurg plastician calificat. Rezultatele și experiențele diferă de la o persoană la alta.\n\nCe este contractura Dupuytren\n\nContractura Dupuytren este o afecțiune a țesutului conjunctiv al palmei, în care fascia palmarei - stratul de țesut fibros situat sub piele - se îngroașă și se contractă treptat. Această contractură determină îndoirea unui sau mai multor degete spre palmă, făcând dificilă sau chiar imposibilă întinderea lor completă. Degetele cel mai frecvent afectate sunt inelarul și degetul mic, însă orice deget poate fi implicat.\n\nAfecțiunea poartă numele chirurgului francez Guillaume Dupuytren, care a descris și tratat-o chirurgical în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Deși este cunoscută de mult timp, mecanismele sale exacte rămân subiect de cercetare continuă în comunitatea medicală internațională.\n\nCine este afectat și care sunt factorii de risc\n\nContractura Dupuytren apare mai frecvent la bărbații de peste 50 de ani și este mai răspândită în populațiile din nordul Europei, motiv pentru care este uneori denumită și \"boala vikingilor\". Cu toate acestea, poate afecta persoane de orice vârstă, sex sau origine etnică.\n\nPrintre factorii asociați cu un risc crescut se numără:\n\n  Istoricul familial - afecțiunea are o componentă genetică semnificativă\n\n  Vârsta înaintată - incidența crește după 50 de ani\n\n  Sexul masculin - bărbații sunt afectați mai frecvent și mai sever\n\n  Diabetul zaharat - asociat cu forme mai extinse ale bolii\n\n  Consumul cronic de alcool\n\n  Epilepsia și tratamentul anticonvulsivant de lungă durată\n\n  Fumatul - considerat un factor de risc independent\n\nEste important de subliniat că prezența unuia sau mai multor factori de risc nu garantează apariția bolii, după cum absența acestora nu exclude posibilitatea dezvoltării ei.\n\nCum progresează afecțiunea\n\nContractura Dupuytren evoluează, de obicei, lent - uneori pe parcursul mai multor ani sau chiar decenii. În fazele inițiale, pacienții pot observa:\n\n  Mici noduli sau îngroșări la nivelul palmei, ușor dureroase la palpare inițială\n\n  Apariția unor corzi fibroase palpabile sub piele\n\n  Dificultăți progresive în întinderea degetelor afectate\n\n  Imposibilitatea de a pune palma plat pe o suprafață - semn denumit \"testul mesei\"\n\nÎn timp, contractura poate deveni suficient de severă încât să interfereze cu activitățile zilnice: apucarea obiectelor, spălatul mâinilor, îmbrăcatul mănușilor sau simplă strângere de mână. Ritmul de evoluție variază considerabil de la un pacient la altul, iar perioadele de stabilitate pot alterna cu episoade de progresie mai rapidă.\n\nPentru o perspectivă mai largă asupra afecțiunilor mâinii care pot necesita evaluare de specialitate, puteți consulta și articolul nostru despre afecțiunile mâinii și momentul potrivit pentru consult de specialitate.\n\nCum se pune diagnosticul\n\nDiagnosticul contracturii Dupuytren este, în general, clinic - adică se stabilește pe baza examinării fizice a mâinii, fără a fi necesare investigații imagistice de rutină. Medicul specialist va evalua gradul de contractură, degetele implicate, prezența nodulilor și a corzilor fibroase, precum și impactul funcțional asupra activităților pacientului.\n\nÎn unele cazuri, pot fi recomandate investigații suplimentare pentru a exclude alte afecțiuni sau pentru a evalua starea generală de sănătate inaintea unui eventual tratament chirurgical. Clasificarea severității se face adesea după sistemul Tubiana, care stadializează contractura în funcție de gradul de flexie al degetelor.\n\nOpțiuni de tratament disponibile\n\nNu există în prezent un tratament care să vindece definitiv contractura Dupuytren sau să oprească progresia bolii în toate cazurile. Cu toate acestea, există mai multe opțiuni terapeutice care pot îmbunătăți funcția mâinii și calitatea vieții pacienților. Alegerea metodei potrivite depinde de severitatea contracturii, degetele implicate, vârsta și starea generală a pacientului - aspecte care se discută detaliat în cadrul consultatiei de specialitate.\n\n  Observația activă - în stadiile incipiente, fără limitare funcțională semnificativă, monitorizarea periodică poate fi o opțiune adecvată\n\n  Aponeurectomia cu ac (fasciotomia percutană) - o procedură minim invazivă în care corzile fibroase sunt secționate cu un ac fin, fără incizii mari; se efectuează, de obicei, în ambulator\n\n  Fasciectomia chirurgicală - intervenția chirurgicală prin care țesutul fibros afectat este îndepărtat; poate fi parțială (limitată la zona afectată) sau totală; oferă rezultate durabile, dar implică o perioadă de recuperare mai lungă\n\n  Injecția cu colagenază - o opțiune non-chirurgicală disponibilă în unele țări, bazată pe injectarea unei enzime care dizolvă colagenul din corzile fibroase; disponibilitatea acestei metode poate varia\n\n  Fizioterapia și atelele - folosite ca adjuvant după tratamentul principal, pentru a menține amplitudinea de mișcare și a încetini regresia\n\nPuteți afla mai multe despre intervențiile chirurgicale ale mâinii efectuate în clinica noastră pe pagina dedicată serviciilor de chirurgie a mâinii.\n\n  Aveți întrebări despre contractura Dupuytren?\n\n  O consultație cu un chirurg plastician specialist vă poate oferi o evaluare personalizată și informații despre opțiunile potrivite situației dvs.\n\n  Solicitați o consultație\n\nCe se întâmplă la o consultație de specialitate\n\nConsultația cu un chirurg plastician specialist în afecțiunile mâinii reprezintă primul pas important pentru orice pacient care observă simptome specifice contracturii Dupuytren. În cadrul acestei întâlniri, medicul va:\n\n  Colecta istoricul medical complet, inclusiv antecedente familiale relevante\n\n  Examina ambele mâini, chiar dacă simptomele apar inițial la o singură mână\n\n  Evalua gradul de contractură și impactul funcțional asupra activităților zilnice\n\n  Discuta opțiunile terapeutice disponibile și adecvate profilului individual al pacientului\n\n  Explica ce implică fiecare opțiune - procedura, recuperarea estimată și posibilele riscuri\n\n  Răspunde la întrebările pacientului și stabili împreună următoarele etape\n\nEste recomandat ca pacienții să vină la consultație pregătiți cu informații despre medicamentele pe care le iau, afecțiunile asociate și orice simptome observate la nivelul mâinilor, chiar dacă par neimportante. De asemenea, este utilă consultarea unor resurse educaționale, cum ar fi articolul nostru despre cum să te pregatești pentru o consultație chirurgicală, pentru a valorifica la maximum timpul petrecut cu specialistul.\n\nRecuperarea după tratamentul chirurgical\n\nPerioada de recuperare variază în funcție de tipul de intervenție ales și de severitatea afecțiunii. După o fasciectomie, pacienții se pot aștepta, în general, la:\n\n  Purtarea unui bandaj sau atela în primele săptămâni postoperator\n\n  Începerea programului de fizioterapie și exerciții de mobilizare la indicația medicului\n\n  Revenirea treptată la activitățile zilnice ușoare în cateva săptămâni\n\n  Recuperarea completă a funcției mâinii, care poate dura cateva luni\n\nRecidiva contracturii este posibilă indiferent de metoda de tratament aleasă, mai ales în cazurile cu predispoziție genetică marcată. Monitorizarea periodică postoperatorie este recomandată pentru a detecta precoce orice semne de reactivare a bolii.\n\nÎntrebări frecvente\n\nContractura Dupuytren este dureroasă?\n\nÎn stadiile incipiente, nodulii palmari pot fi sensibili la palpare, însă durerea nu este simptomul predominant. Cei mai mulți pacienți raportează în principal disconfort funcțional - dificultatea de a întinde degetele - mai degrabă decât durere intensă. Dacă simțiți durere semnificativă, este important să o menționați medicului specialist la consultație, deoarece aceasta poate indica și alte afecțiuni asociate.\n\nPot face ceva acasă pentru a încetini progresia bolii?\n\nNu există dovezi științifice solide care să susțină că exercițiile fizice sau masajul pot opri progresia contracturii Dupuytren. Renunțarea la fumat și gestionarea adecvată a diabetului sau a altor afecțiuni asociate pot contribui la reducerea factorilor de risc generali. Orice schemă de exerciții sau masaj ar trebui discutată cu medicul specialist înainte de a fi începută.\n\nCând este necesară intervenția chirurgicală?\n\nDecizia de a interveni chirurgical se ia în funcție de gradul de contractură, degetele afectate și impactul asupra calității vieții pacientului. În general, se discută intervenția atunci când contractura limitează semnificativ funcția mâinii - de exemplu, când testul mesei este pozitiv sau când pacientul nu mai poate desfășura activități zilnice de bază. Această decizie se stabilește împreună cu medicul specialist, în urma unei evaluări individuale complete.\n\nAfecțiunea poate apărea la ambele mâini?\n\nDa, contractura Dupuytren poate afecta ambele mâini, deși adesea într-un mod asimetric - una dintre mâini poate fi mai sever afectată decât cealaltă. De aceea, la consultație, medicul va examina de obicei ambele mâini, chiar dacă pacientul semnalează simptome doar la una dintre ele.\n\nCât durează efectele tratamentului - poate boala să reapară?\n\nRecidiva este posibilă după orice formă de tratament, inclusiv după intervenția chirurgicală. Riscul de recurență depinde de mai mulți factori, printre care predispoziția genetică, vârsta la momentul primului tratament și severitatea inițială a bolii. Pacienții cu factori de risc multipli necesită monitorizare pe termen lung și pot necesita mai multe intervenții de-a lungul vieții.\n\nContractura Dupuytren afectează și alte părți ale corpului?\n\nÎn unele cazuri, afecțiunea poate fi asociată cu modificări fibroproliferative în alte zone ale corpului - la nivelul talpii piciorului (boala Ledderhose) sau la nivelul penisului (boala Peyronie). Aceste asocieri sunt relativ rare, însă este important să le menționați medicului dacă le-ați observat, pentru o evaluare completă.\n\nAvertisment privind conținutul medical\n\nAcest articol are exclusiv scop educațional și informativ general. Nu înlocuiește consultul medical de specialitate, diagnosticul sau tratamentul. Consultați întotdeauna un chirurg plastician calificat înainte de a lua orice decizie privind procedurile chirurgicale sau nechirurgicale. Pentru a discuta situația dumneavoastră, vă rugăm să solicitați o consultație la specialiștii Chirurgia Plastica MD.","related_posts":[],"related_services":[]}